Abordare juridica - Costuri de productie

 http://www.youtube.com/watch?v=wB4eEBZiEYM 

Costurile de productie

Costurile de producţie

Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor făcute de către producător pentru producerea, depozitarea şi vânzarea bunurilor economice produse de către el.

O condiţie fundamentală este aceea ca nivelul costului de producţie să fie inferior nivelului preţului de vânzare al bunului produs, deoarece profitul este o diferenţă între cele două (Pr = preţul de vânzare – costul de producţie). 
Când P_vz = C_pr - pragul de rentabilitate

Elementele de bază ale costului producţiei sunt:

▪cheltuieli materiale de producţie (materii prime, materiale, combustibili, amortizarea capitalului fix, reparaţii, depozitare, etc.) – CM

▪cheltuieli salariale (+CAS, ajutor de şomaj) – CS

▪alte cheltuieli (amenzi, penalizări plătite, cheltuieli de protocol, chirii) – AC

▪cheltuieli totale (CT): CM + CS (+AC) = CT

După modificarea lor în raport cu volumul producţiei distingem:

▪costuri variabile (CV): se modifică în proporţii diferite şi în acelaşi sens cu volumul fizic al producţiei. 
Ex.: consumul de materii prime, combustibil, salarii directe, etc.

▪costuri fixe (CF): volumul lor este considerat ca rămânând constant până la o anumită limită a volumului fizic al producţiei. Ex.: chirii, încălzire, salarii indirecte, dobânzi, etc.

▪costuri totale (CT): CV + CF = CT

Tipologia costurilor de producţie   

În analiza economică se operează cu trei indicatori ai costurilor:

a. costul global: cuprinde ansamblul cheltuielilor corespunzătoare unui volum de producţie dat. Costul global poate fi fix, variabil şi total.

b. costul mediu (unitar): se obţine prin raportarea CT la producţia obţinută (Q).

            ▪costul fix mediu (CFM): CFM = CF/Q

            ▪costul variabil mediu (CVM): CVM = CV/Q

            ▪costul total mediu (CTM): CTM = CT/Q = CF+CV/Q = CF/Q +CV/Q = CFM + CVM

c. costul marginal (C_mg): reprezintă sporul de cheltuieli totale antrenat de obţinerea unei unităţi suplimentare de produs sau servicii:

            C_mg = DCT/DQ = DCF+DCV/DQ

Eficienţa economică

     Eficienţa economică se exprimă ca raport între    rezultatul activităţii, exprimat prin valoarea brută sau netă a producţiei obţinute şi efortul depus exprimat  prin cantitatea/valoarea factorilor de producţie utilizaţi.

Principalii indicatori ai eficienţei economice sunt:

a. Randamentul factorilor de producţie: 
Rfp = Valoarea producţiei (venitul)/Consumul de FP
- în acest caz se urmăreşte maximizarea indicatorului

b. Consumul specific de factori: Cspf = Consumul de factori/Valoarea producţiei (venituri)

- în acest caz se urmăreşte minimizarea indicatorului

c. Rentabilitatea întreprinderii: Pr/K x 100; Pr/CA x 100

d. Productivitatea muncii